Când spui „da”, deși ai vrea să spui „nu”

Ești obosit. Aveai nevoie de o seară pentru tine. Dar cineva te roagă să îl ajuți, iar tu spui „sigur” înainte să apuci să te gândești.

Zâmbești când ai vrea să spui că te-a durut. Spui „alege tu” când știi ce ți-ai dori. Îți schimbi planurile ca să nu încurci pe nimeni.

Iar când rămâi singur, simți nodul din gât:

„Dar eu când mai contez?”

Ce se ascunde în spatele unui „da”

Uneori, ajutăm pentru că ne dorim. Alteori, ne este greu să suportăm ce ar putea urma după un refuz: o tăcere, o privire dezamăgită, gândul că am părut egoiști. Sau teama că, dacă spunem „nu”, celălalt se va îndepărta, nu ne va mai căuta ori nu ne va mai dori aproape.

People pleasing descrie tendința de a pune repetat mulțumirea celorlalți înaintea propriilor nevoi, chiar și atunci când acest lucru ne costă. Poate însemna să accepți încă o sarcină, să îți ascunzi nemulțumirea sau să spui „pentru mine e totuna”, deși ai o preferință.

Întrebarea este câtă libertate simți că ai să răspunzi sincer.

„De ce nu își dă seama că îmi este prea mult?”

După multe răspunsuri de „sigur”, poate apărea frustrarea. Ai vrea ca cineva să observe oboseala, să nu mai ceară, să îți spună: „Lasă, ai făcut destul.”

Este de înțeles să îți dorești să fii văzut. Dar uneori, ceilalți aud acordul tău fără să cunoască efortul din spatele lui.

Poți ține la cineva și să nu ai energie pentru ceea ce îți cere. Poți fi generos și să ai limite.

Iar dezamăgirea celuilalt, dacă apare, nu înseamnă automat că ai făcut ceva greșit.

O pauză înainte de răspuns

Îți propun să începi cu o situație mică, într-o relație în care te simți în siguranță. În loc să răspunzi imediat, încearcă:

„Lasă-mă să mă gândesc și îți spun.”

Folosește pauza ca să te întrebi:

„Vreau să fac asta? Am timp și energie? Ce mă tem că se va întâmpla dacă refuz?”

Apoi poți răspunde simplu: „Astăzi nu pot” sau „Pot să te ajut cu această parte, dar nu cu tot.”

Dacă după refuz apare vinovăția, îți propun să îi faci puțin loc, fără să trimiți imediat un alt mesaj. Observă unde o simți în corp: poate ca o apăsare în piept sau un nod în stomac. Respiră firesc și încearcă să lași senzația să fie acolo, fără să te grăbești să o alungi. Îți poți spune:

„Vinovăția este aici acum. Pot să îi fac loc fără să îmi schimb imediat răspunsul.”

Dacă apare gândul „O să se îndepărteze de mine”, încearcă să îl formulezi astfel: „Observ că am gândul că se va îndepărta de mine.” Este un mod de a recunoaște teama fără să o iei drept ceva care se va întâmpla sigur.

Să te incluzi și pe tine

Compasiunea față de tine poate însemna să observi cât de greu îți este să refuzi, fără să te cerți pentru asta. Și să îți amintești că timpul, oboseala și dorințele tale merită luate în seamă.

Data viitoare când îți vine să spui „sigur”, lasă o clipă și pentru tine. Poate răspunsul va rămâne „da”. Dar va fi un „da” în care ai avut loc și tu.